Invidie, substantiv feminin Sinonime:
pizmă, ură, detestare.
Ura, verb Sinonime:
a felicita, (rar) a gratula. Ură, substantiv feminin Sinonime:
duşmănie, pismă, ranchiună, pică, râcă; ostilitate, aversiune, detestare, antipatie, vrăjmăşie.
Repugnanţă, substantiv
Sinonime:
antipatie, aversiune, detestare, dezgust, execrație, greață, îngrețoșare, oroare, ostilitate, pornire, repulsie, resentiment, scârbă, silă.
Detestație, substantiv
Sinonime:
aversiune, detestare, dezgust, disprețuire, execrație, fobie, repugnanță, repulsie.
Urgisire, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
asuprire, detestare, exploatare, faptă rea, împilare, năpăstuire, nedreptate, nedreptățire, opresiune, oprimare, oropsire, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, (figurat) apăsare, (figurat) despuiere, (figurat) stoarcere, (învechit și regional) strâmbătățire, (învechit) avanie, (învechit) izgonire, (învechit) netrebnicie, (învechit) obidă, (învechit) obidire, (învechit) obijduire, (învechit) strânsoare, (popular) asupreală, (popular) silnicie, (rar) părăsire.
Defăimăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
blamare, calomniere, condamnare, critică vehementă, decădere, defăimare, defăimat, desconsiderare, detestare, hulire, înjosire, profanare, subapreciere, umilire, vorbire de rău, (învechit) defăimătură, (învechit) stigmatizare.
Defăimătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
blamare, calomniere, condamnare, critică vehementă, decădere, defăimare, defăimat, desconsiderare, detestare, hulire, înjosire, profanare, subapreciere, umilire, vorbire de rău, (învechit) defăimăciune, (învechit) stigmatizare.