Demacadamiza, verb
Sinonime:
a înlătura macadamul.
Demachiaj, substantiv
Sinonime:
demachiere.
Demachiat, substantiv
Sinonime:
demachiere.
Demachiere, substantiv
Sinonime:
demachiaj, demachiat.
Demagnetizare, substantiv
Sinonime:
demagnetizat.
Demagog, substantiv
Sinonime:
plebicol, politician, populist, șarlatan, tribun, ultrademagog.
Demagogic, adjectiv
Sinonime:
electoralist, plebicol, politicianist, populist.
Demagogie, substantiv
Sinonime:
electoralism, ochlocrație, politică, politicianism, populism.
Demâncare, substantiv feminin Sinonime:
hrană, bucate, alimente, mâncare.
Demâncat, substantiv
Sinonime:
aliment, hrană, mâncare.
Demânda, verb
Sinonime:
a porunci, a ordona. Demanda, verb
Sinonime:
a cere, a demânda, a ordona, a ruga.
Demândăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
ordin, (învechit) dimândâciune.
Demândare, substantiv (învechit)
Sinonime:
cerere, ordin, rugăminte, (variantă) demandare, (variantă) demăndare.
Demândătoriu, substantiv (învechit)
Sinonime:
poruncitor, stăpân.
Demănecioară, substantiv (învechit)
Sinonime:
diminecioară.
Demantela, verb
Sinonime:
a dezorganiza, a destrăma.
Demantelare, substantiv
Sinonime:
deconstrucție, demolare, destructurare, destrucție, destrucțiune, distrugere, (figurat) destrămare, (figurat) dezorganizare.
Demara, verb Sinonime:
a porni, a o lua din loc, (figurat) a-şi lua avânt.
Demaraj, substantiv neutru
Sinonime:
amorsă, demarare, demarat, inițializare, pornire, punere în mișcare, (figurat) avânt, (învechit) depart.
Demarare, substantiv
Sinonime:
demaraj, demarat, pornire, punere în mișcare.
Demarca, verb Sinonime:
a delimita, a hotărnici, a despărţi, a separa.
Demarcaj, substantiv
Sinonime:
contrafacere, copie, demarcare, reproducere; (sport) distanțiere, ecart.
Demarcare, substantiv
Sinonime:
delimitare.
Demarcat, adjectiv
Sinonime:
delimitat, scos în evidență; (sport) scăpat.
Demarcaţie, substantiv feminin Sinonime:
despărţire, delimitare, separare; precizare, fixare.
Demarcațiune, substantiv
Sinonime:
demarcație.
Demarcativ, adjectiv
Sinonime:
delimitant, distinctiv.
Demaror, substantiv
Sinonime:
(tehnică) pornitor.
Demasca, verb Sinonime:
a da pe faţă, a dezvălui, a da în vileag, a deconspira.
Demascare, substantiv
Sinonime:
autodemascare, dezvăluire, dare în vileag, trădare.
Demasculiniza, verb
Sinonime:
a (se) diviriliza, a (se) efemina, a (se) feminiza.
Demăsura, verb (învechit)
Sinonime:
a măsura.
Demăsurare, substantiv (învechit)
Sinonime:
demăsurat, măsurare.
Demăsurat, adjectiv
Sinonime:
astronomic, colosal, disproporționat, exagerat, excesiv, exuberant, gigantesc, imoderat, incomensurabil, intemperat, nemăsurat, nerezonabil.
Dematerializa, verb
Sinonime:
a anihila, a dezintegra, (figurat) a idealiza, (figurat) a înnobila, (învechit) a (se) desmaterializa, (învechit) a (se) dezmaterializa.
Dematerializare, substantiv
Sinonime:
anihilare, dematerializat, dezatomizare, dezintegrare.
Demegeană, substantiv (regional)
Sinonime:
damigeană.
Demembra, verb
Sinonime:
a dezmembra.
Demembrare, substantiv
Sinonime:
dezmembrare.
Demenaja, verb
Sinonime:
a (se) muta, a demobila, a schimba o locuință, a transporta mobila dintr-o locuință.
Demenajare, substantiv
Sinonime:
mutare, mutat.
Demeneață, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
dimineață.
Dement, substantiv
Sinonime:
alienat, nebun.
Dement (dementă), adjectiv Sinonime:
nebun, alienat, ţicnit, într-o ureche, smintit.
Demenţă, substantiv feminin
Sinonime:
alienare, alienaţie, amoc, cretinism, delir, dezechilibru, halucinație, idioție, imbecilitate, nebunie, psihoză, schizofrenie, sminteală, tulburare; (demenţă precoce) schizofrenie.
Demențial, adjectiv
Sinonime:
(figurat și familiar) abracadabrant, anormal, dement, derezonabil, extraordinar, fenomenal, halucinant, înnebunitor, maniac, nebun, nebunesc, paranoic, smintit.
Demenție, substantiv (învechit)
Sinonime:
alienație mintală, nebunie; demență.
Demerit, substantiv
Sinonime:
defect, lipsă de merit.
Demerlie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
baniță, (regional) dimerlie, (regional) dimirlie.
Demers, substantiv neutru Sinonime:
intervenţie, încercare, efort, sforţare.
Abandona, verb Sinonime:
a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.
Abătut (abătută), adjectiv Sinonime:
descurajat, deznădăjduit, deprimat, demoralizat, amărât, mâhnit, descumpănit; melancolic, care nu este în apele lui, supărat.
Abdica, verb
Sinonime:
a abandona, a capitula, a ceda, a demisiona, a părăsi (o funcție înaltă), a renunța, a se coborî din scaun, (figurat) a se resemna, (învechit și figurat) a coborî, (învechit și figurat) a se resigna, (învechit) a paretisi, (învechit) a se prosti.
Aberaţie (aberaţii), substantiv feminin
Sinonime:
eroare, rătăcire, absurditate, elucubrație, anomalie, anormalitate, demență, dereglare, nebunie, idioțenie, iluzie, non-sens, sofism, stupiditate; abatere, depărtare, deturnare, deviere; îndepărtare de adevăr; (aberație cromatică) cromatism; (aberație vizuală) astigmatism.
Abracadabrant (abracadabrantă), adjectiv Sinonime:
aiuritor, baroc, delirant, demențial, incredibil, ciudat, bizar, straniu, neobişnuit, extraordinar, uluitor, stupefiant.
Acţiune, substantiv feminin Sinonime:
act, afacere, demers, gest, inițiativă, intervenție, proces, procedură, reacție, faptă, lucrare, manifestare, activitate.
Adeveri, verb Sinonime:
a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.
Alienație, substantiv feminin
Sinonime:
abalienare, alienare (mintală), arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie, (variantă) alienațiune.
Anacronic (anacronică), adjectiv
Sinonime:
anacronistic, antedatat, antic, arhaic, bizar, demodat, depăşit, desuet, inactual, învechit, nepotrivit, perimat, postdatat, revolut.
Antic (antică), adjectiv Sinonime:
vechi, de demult, arhaic, ancestral, demodat, desuet, secular, vetust; uzat, folosit.
Apucat (apucată), adjectiv
Sinonime:
agățat, alienat, dement, descreierat, epileptic, furios, înnebunit, luat, năbădăios, nebun, prins, smintit, surprins de, turbat, țicnit, (învechit) atacat, (învechit) moștenit, (popular) făcut pe fugă.
Arăta, verb Sinonime:
a indica, a demonstra, a preciza, a dezvălui, a da la lumină, a scoate la iveală, a dovedi; a exprima, a expune, a exterioriza, a formula, a vorbi, a zice, a spune, a comunica, a exemplifica.
Argumenta, verb Sinonime:
a dovedi, a demonstra, a susţine, a întări, a justifica (o teză, o opinie).
Arhaic (arhaică), adjectiv Sinonime:
învechit, din trecut, depăşit, ieşit din uz, primitiv, perimat, anacronic, antic, demodat, desuet.
Atesta, verb Sinonime:
a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.
Ăl, adjectiv demonstrativ Sinonime:
(popular) cel.
Ăla (ăia), pronume demonstrativ
Sinonime:
(popular) acela, cela.
Ălălalt, pronume demonstrativ Sinonime:
(popular) celălalt.
Ăst, adjectiv demonstrativ Sinonime:
(popular) acest, acesta.
Ăsta, pronume demonstrativ Sinonime:
(popular) acesta.
Ăstălalt, pronume demonstrativ Sinonime:
(popular) cestălalt.
Blamabil (blamabilă), adjectiv
Sinonime:
condamnabil, criticabil, damnabil, demn de blamat, deplorabil, neîngăduit, neonorabil, nepermis, regretabil, reprehensibil, reprobabil, rușinos, urât, vinovat, (învechit) ocarnic, (învechit) ocărâtor, (învechit) rușinător.
Caduc (caducă), adjectiv Sinonime:
trecător, efemer, perisabil; demodat, depăşit, desuet, învechit, netrainic, perimat, vechi, obsolet, ieșit din uz.
Certifica, verb Sinonime:
a dovedi, a atesta, a confirma, a întări, a demonstra.
Cin, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
rang, demnitate; tagmă, ordin călugăresc; (regional) luntre, barcă, lotcă, caic, şaică.
Cândva, adverb Sinonime:
odată, odinioară, în trecut, demult, altădată, în altă vreme.
Confirma, verb
Sinonime:
a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.
Corupt (coruptă), adjectiv
Sinonime:
deformat, desfrânat, depravat, imoral, decăzut, destrăbălat, dezmăţat, neruşinat, pervertit, stricat, vicios, viciat; (livresc) libertin, (rar) deşănţat, (popular şi familiar) parşiv, (popular) deşucheat, (învechit şi regional) ruşinat, (regional) şucheat, teşmenit, (învechit) aselghicesc, demoralizat, spurcat, (figurat) putred. Corupt, substantiv
Sinonime:
alterare, corupere, (învechit) conrupt, (învechit) corumpt.
Dărâma, verb
Sinonime:
a da la pământ, a distruge, a nimici, a demola; a (se) dărăpăna, a (se) nărui, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) surpa, (popular) a (se) hâi, (regional) a (se) hurui, a (se) îmburda, (Oltenia, Transilvania şi Maramureș) a (se) sodomi, (prin Moldova şi Transilvania) a (se) ului, (învechit) a (se) prăpădi.
Decadent (decadentă), adjectiv
Sinonime:
agonizant, corupt, decăzut, declinant, decrepit, degenerat, delabrat, delicvescent, imoral, în decadență, în regres, (învechit) demoralizat.
Delimita, verb
Sinonime:
a contura, a hotărnici; a preciza, a stabili, a fixa, a răzori, a circumscrie, a demarca, a limita, a marca, (învechit) a hotărî, a semna, a mărgini, a profila, a restrânge.
Denunţa, verb
Sinonime:
a acuza, a pârî, a reclama, a (se) plânge, a demasca, a spune, (popular) a vinde, (Moldova, Transilvania şi Maramureș) a ponoslui, (învechit) a jelui, a vădi, (familiar, figurat) a aranja, a turna, a scuipa; a dezaproba; a dezvălui, a raporta.
Depresiune, substantiv feminin
Sinonime:
vale, (popular) lăsătură; (depresiune oceanică) fosă abisală, groapă abisală; demoralizare, descurajare, (livresc) marasm, (învechit) demoralizaţie, (figurat) demobilizare; (figurat) tristeţe, mâhnire, deprimare, melancolie.
Deprimat (deprimată), adjectiv Sinonime:
descurajat, mâhnit, întristat, demoralizat, descumpănit, trist, abătut.
Descurajat (descurajată), adjectiv
Sinonime:
abătut, deprimat, timorat, demoralizat, deznădăjduit, descumpănit, (figurat) demobilizat, amărât, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist, (popular) obidit, (învechit şi regional) scârbit, supărăcios, (învechit) dosădit, ponosit, pricăjit, (figurat) cătrănit, pleoştit, plouat.
Destitui, verb
Sinonime:
a scoate, a îndepărta, a da afară, a scoate din post, a demite, (învechit şi familiar) a mazili, (figurat) a debarca.
Destoinicie, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, aptitudine, capacitate, competență, cunoaștere temeinică, demnitate, dexteritate, dibăcie, diligență, eminență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înțelegere, moștenire, pătrundere, pregătire, pricepere, sârguință, seriozitate, știință, talent, ușurință, valoare, vrednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) marafet, (învechit) merit, (învechit) nimereală, (învechit) nimerire, (învechit) perilipsis, (învechit) piotimie, (învechit) practică, (învechit) precepătură, (învechit) pricepătură, (învechit) priceput, (învechit) vârtoșie, (învechit) vârtute, (învechit) volnicie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pamet, (regional) pricepuție, (variantă) (învechit) dostoinicie.
Deşucheat (deşucheată), adjectiv
Sinonime:
nebun, smintit, ţicnit; dezmăţat, destrăbălat, deşănţat, aiurea, aiurit, bezmetic, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, neruşinat, obscen, pervertit, pornografic, scabros, scârbos, stricat, trivial, vicios, vulgar, zănatic, zăpăcit, zurliu, alienat, dement, descreierat, înnebunit.
Devaloriza, verb
Sinonime:
a (se) deprecia, a reduce, a scădea valoarea; a (se) demonetiza.
Diabolic (diabolică), adjectiv
Sinonime:
drăcesc, diavolesc, infernal, demonic, necurat, satanic, (livresc) demoniac, mefistofelic, (învechit şi popular) satanesc, (învechit) demonicesc, mamonic, satanicesc.
Diavol, substantiv masculin Sinonime:
demon, drac, satana, ucigă-l toaca; (figurat) copil rău, copil zglobiu, copil neascultător.
Diferi, verb
Sinonime:
a se deosebi, a fi altfel, a nu se potrivi, a se distinge, a demarca, a se diferenţia, a varia, (învechit) a (se) feluri.
Disperare, substantiv feminin Sinonime:
desperare, deznădejde; exasperare, descurajare, demoralizare; tristețe, dezolare, deprimare, mâhnire adâncă.
Disperat (disperată), adjectiv Sinonime:
desperat, abătut, întristat, atristat, supărat, descurajat, dezolat, deprimat, demoralizat, inconsolabil, de neconsolat, de nemângâiat, fără speranţă.
Distincţie, substantiv feminin
Sinonime:
deosebire, diferenţă, diferențiere, discriminare, separație; demnitate, fineţe, grație, eleganţă, strălucire, maiestate; premiu, recompensă; bun-gust, rafinament, subtilitate.
Divin (divină), adjectiv
Sinonime:
admirabil, bisericesc, ceresc, demiurgic, dumnezeiesc, încântător, minunat, preaînalt, providențial, religios, sfânt, splendid, superb, (livresc) celest, (popular) sânt, (rar) div, (rar) îndumnezeit, (rar) zeiesc.
Divinitate, substantiv feminin
Sinonime:
Dumnezeu, zeu, dumnezeire, esență divină, creator, demiurg; cer.
Dovedi, verb
Sinonime:
a demonstra, a atesta, a proba; a (se) arăta, a manifesta, a vădi; a învinge, a birui, a răpune, a întrece; a prididi, a răzbi, a isprăvi, a mântui; a confirma, a argumenta, a întări, a susţine; a asasina, a bate, a încheia, a înfrânge, a omorî, a sfârşi, a suprima, a termina, a ucide.
Drac, substantiv masculin
Sinonime:
diavol, demon, (articulat) necuratul; rău, nestăpânit, crud; aghiuţă, (articulat) încornoratul, (articulat) naiba, satană, tartor, (livresc) belzebut, (rar) scaraoţchi, (popular şi familiar) michiduţă, (articulat) nichipercea, (articulat) pârlea, sarsailă, (popular) faraon, idol, (articulat) împeliţatul, (articulat) mititelul, (articulat) nefârtatul, (articulat) nevoia, (articulat) pârdalnicul, (articulat) procletul, (articulat) pustiul, (articulat) vicleanul, cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, ducă-se-pe-pustii, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, (învechit şi regional) mamon, (articulat) săcretul, (articulat) sotea, (regional) hâdache, (articulat) năpustul, spurc, spurcat, şeitan, şotcă, ucigan, (Transilvania, Banat şi Maramureș) bedă, (Moldova şi Bucovina, articulat) benga, (prin Bucovina) carcandilă, (Transilvania şi Moldova, articulat) mutul, (prin Moldova şi Bucovina, articulat) pocnetul, (prin Oltenia) sarsan, (prin Moldova) scaloi, (prin Bucovina, articulat) şlactrafu, (învechit și articulat) împiedicătorul, (articulat) nepriitorul, (eufemistic, articulat) păcatul; (figurat) poznaş, isteţ, vioi, al naibii; (ihtiologie) (drac-de-mare) dragon.
Efeminat (efeminată), adjectiv
Sinonime:
demasculinizat, devirilizat, femel, feminin, feminizat, ginoid; (figurat) leneş, molatic, moleşit.
Elocvent (elocventă), adjectiv
Sinonime:
grăitor, convingător, concludent, demonstrativ, expresiv, ilustrativ, sugestiv, (învechit) limbut, slovesnic.
Etala, verb
Sinonime:
a expune, a prezenta (ceva); (figurat) a face paradă de (ceva), a se făli, a exhiba, a demonstra.
Exemplifica, verb
Sinonime:
a ilustra, a demonstra, a argumenta, a lumina, (învechit) a pildui, a lămuri.
Expansiv (expansivă), adjectiv
Sinonime:
comunicativ, demonstrativ, expansibil, exuberant, prietenos, sociabil, social, vioi, volubil, vorbitor, (figurat) deschis, (învechit) espansiv, (învechit) soțios.
Explica, verb
Sinonime:
a lămuri, a desluşi, a clarifica, a limpezi; a informa, a îndruma, a orienta, a ghida; a (se) justifica, a motiva, a se dezvinovăţi, a se disculpa, a da explicaţii; a expune, a preda (o lecţie), a rezolva, a glosa, a demonstra, a analiza, a înţelege.
Expune, verb
Sinonime:
a prezenta, a explica, a relata, a povesti, a istorisi, a descrie, a înfăţişa, a exprima, a spune; (reflexiv) a risca, a se primejdui, a fi în pericol; a rosti, a demonstra, a emite, a(-şi) arăta, a(-şi) etala, a-şi întinde, a (se) hazarda, a supune.
Frontieră, substantiv feminin
Sinonime:
bornă, (Banat) mege, (învechit şi popular) margine, (învechit, la plural) confinii, cordon, demarcaţie, fruntarie, graniţă, hotar, limită teritorială, miezuină.
Funcţionar, substantiv masculin
Sinonime:
administrator, agent, angajat, bugetar, comis, demnitar, factor, interimar, magistrat, salariat, slujbaş, supleant, titular, (ieşit din uz) amploiat, (învechit și regional) beamter, (învechit) cinovnic, (învechit) mădular, (regional) brăslaș, (și depreciativ) birocrat, (și depreciativ) bugetivor.
Fundamenta, verb
Sinonime:
a argumenta, a baza, a consolida, a demonstra, a elucida, a stabili.
Graniţă, substantiv feminin Sinonime:
frontieră, hotar, margine; (figurat) limită, demarcaţie, separare; (figurat) oprelişte, zăgaz, barieră.
Grav (gravă), adjectiv
Sinonime:
acut, adânc, alarmant, cavernos, critic, de bas, demn, deosebit, doctoral, dramatic, fatal, greu, gros, important, însemnat, jos, malign, mortal, periculos, preocupant, primejdios, profund, rigid, sentențios, serios, sever, sobru, solemn, surd, tragic, (familiar) urât.
Hat, substantiv neutru
Sinonime:
răzor, pârloagă, ţelină, brazdă, mejdină. Hăt, adverb
Sinonime:
de tot, demult, departe, foarte, mult, tare, tocmai, (regional) extrem de; (hăt și bine) fără sfârșit, mult și bine. Hâț, interjecție
Sinonime:
haț; (variante) hâța, huța, ița, uța.
Hotărnici, verb
Sinonime:
a circumscrie, a delimita, a demarca, a fixa, a învecina, a limita, a marca, a mărgini, a pune hotar, a stabili, (învechit) a hotărî, (învechit) a semna, (variantă) a otărnici.
Ilustra, verb Sinonime:
a exemplifica, a reprezenta, a demonstra; a distinge, a remarca, a se face cunoscut.
Ilustrativ (ilustrativă), adjectiv Sinonime:
exemplificator, edificator, reprezentativ, demonstrativ.
Imemorial (imemorială), adjectiv Sinonime:
străvechi, antic, de demult, uitat.
Infernal (infernală), adjectiv
Sinonime:
asurzitor, crud, cumplit, demonic, diabolic, drăcesc, groaznic, insuportabil, înspăimântător, rău, răutăcios, teribil.
Infirma, verb
Sinonime:
a aboli, a abroga, a anula, a contramanda, a contrazice, a declara nevalabil, a declara nul printr-un ordin, a demonstra ca fiind nefundat, a desfiinţa, a dezminţi, a dovedi ca neadevărat, a îndepărta, a nu admite, a răsturna, a revoca.
Intervenţie, substantiv feminin Sinonime:
operaţie, acţiune; amestec, participare, demers, luare de cuvânt, vorbire.
Intoxica, verb
Sinonime:
a droga, a infecta, a învenina, a otrăvi; (figurat) a catehiza, a demoraliza, a difuza știri false, a influența, a îndoctrina, a sugestiona; (figurat) a agasa, a enerva cu insistență, a nemulţumi, a plictisi.
Înainte, adverb Sinonime:
în faţă, în frunte, dinainte; demult, odinioară; mai departe, în continuare.
Înfunda, verb Sinonime:
a astupa, a închide, a bloca; a o păţi, a nu mai avea încotro, a nu mai izbuti, a nu-i mai merge, a demasca, a pune la punct.
Întrebuinţat (întrebuințată), adjectiv Sinonime:
uzat, folosit, utilizat; vechi, învechit, depăşit, demodat.
Învechi, verb
Sinonime:
a (se) degrada, a (se) deteriora, a (se) hârbui, a (se) hodorogi, a (se) paradi, a (se) rablagi, a (se) strica, a (se) uza, a dăinui, a fi depășit, a ieși din uz, a îmbătrâni, a se demoda, a se perima, a se slăbi, a se trece, a se veșteji, (Moldova) a (se) hrentui.
Învedera, verb Sinonime:
a arăta, a demonstra, a revela, a evidenţia.
Josnic (josnică), adjectiv Sinonime:
decăzut, netrebnic, abject, nedemn, nemernic, mârşav, mizerabil, repugnant, scârbos, respingător, detestabil, ticălos, nemernic, infam, mişel, mojic, ordinar, lipsit de demnitate.
Lecție, substantiv feminin
Sinonime:
bătaie, corecţie, dojană, imputare, morală, mustrare, observaţie, pildă, povață, reproș, sfat; concluzie, conferință, curs, demonstrație, experiență, expunere, instruire, învățământ, învățătură, meditație, oră (de învățământ), prelegere, repetiție, temă; regulă de conduită; (variantă) lecțiune.
Machiavelic (machiavelică), adjectiv
Sinonime:
astuțios, demoniac, diabolic, disimulat, duplicitar, fals, fariseic, făţarnic, infam, ipocrit, josnic, mârşav, meschin, mincinos, mişel, perfid, prefăcut, şiret, ticălos, (figurat) tortuos, viclean.
Manifesta, verb Sinonime:
a face cunoscut, a declara, a arăta, a da pe faţă, a afirma, a exprima, a dezvălui, a vădi, a demonstra; a defila.
Manifestaţie, substantiv feminin Sinonime:
demonstraţie, defilare, miting.
Mărturisi, verb Sinonime:
a declara, a da pe faţă, a afirma, a spune, a susţine, a recunoaşte, a admite, a confirma; (figurat) a adeveri, a proba, a demonstra, a evidenţia; a se destăinui, a divulga, a da în vileag; a se spovedi.
Mediație, substantiv feminin Sinonime:
mijlocire, intervenţie, intermediu, demers, punere la cale, înlesnire.
Mefistofelic (mefistofelică), adjectiv
Sinonime:
crud, demoniac, demonic, diabolic, diavolesc, drăcesc, făţarnic, infernal, ipocrit, luciferian, luciferic, necurat, nemilos, neomenos, perfid, prefăcut, răutăcios, satanic, viclean.
Meritos (meritoasă), adjectiv
Sinonime:
cu merite, demn de laudă, lăudabil, meritoriu, reușit, valoros, (variantă) merituos.
Mândru (mândră), adjectiv
Sinonime:
arătos, bun, capabil, chipeș, competent, demn, destoinic, distins, dotat, drag, drăguţ, experimentat, fericit, frumos, fudul, grandios, grandoman, impozant, impresionant, impunător, infatuat, iubit, încercat, încrezut, înfumurat, îngâmfat, înțelept, înzestrat, maiestuos, megaloman, minunat, mulţumit, onorat, orgolios, pregătit, prezumțios, priceput, satisfăcut, semeț, splendid, strălucitor, suficient, trufaş, țanțoș, valoros, vanitos, versat, vrednic, (figurat) bățos, (figurat) înțepat, (figurat) scrobit, (învechit și popular) măreț, (învechit și regional) pâșin, (învechit) fumuros, (învechit) preaînălțat, (învechit) zadarnic, (popular și familiar) țâfnos, (popular) dârz, (popular) falnic, (popular) fălos, (popular) închipuit, (prin Banat) măros, (prin Moldova) nărtos, (rar) superb.
Mohorât (mohorâtă), adjectiv
Sinonime:
amărât, chiorâș, demoralizant, deprimant, descurajant, dezolant, dezolator, îmbufnat, închis, încruntat, înnegurat, înnorat, întristat, întunecat, întunecos, melancolic, neguros, noros, pâclos, plumbuit, plumburiu, posac, posomorât, roşu-închis, roșu-vânăt, stacojiu, sumbru, supărat, sur, trist, urât, (învechit) ponegrit, (popular) suriu, (învechit) mohurât; (sânge mohorât) antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.
Nebun (nebună), adjectiv
Sinonime:
alienat, dement, lovit de dambla, smintit, zălud, ţicnit, zăpăcit, bezmetic, capiu; nesocotit, nechibzuit, imprudent, neprevăzător, necugetat; neastâmpărat, zvăpăiat, zburdalnic, zglobiu, nebunatic; turbat, furios, aprins, apucat, violent, fără control.
Nebunesc (nebunească), adjectiv
Sinonime:
dement, demenţial, imprudent, nebun, nechibzuit, necugetat, necumpănit, neprecugetat, neprevăzător, nesăbuit, nesocotit, prostesc, smintit, (rar) nejudecat, (regional) nechitit.
Nebunie, substantiv feminin
Sinonime:
aberaţie, abjecţie, absurditate, alienare, alienaţie, boală mintală, boroboaţă, căpială, demenţă, fărădelege, imprudenţă, infamie, josnicie, mârşăvie, mişelie, năzbâtie, năzdrăvănie, neastâmpăr, nechibzuinţă, nelegiuire, nemernicie, nesăbuinţă, nesocotinţă, netrebnicie, poznă, prostie, sminteală, smintire, ticăloşie, ţicneală, uşurinţă, zăluzie, zărgheală, zărghenie, zburdălnicie, (figurat) rătăcire, (învechit şi regional) smintă, (Moldova) zăluzeală, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș şi Banat) bolânzie; (locuţiune) (la nebunie) foarte mult, enorm.
Negativ (negativă), adjectiv Sinonime:
demobilizator, distructiv, obstrucționist, nefavorabil.
Oarecând, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
cândva, demult, oarecândva, oareşicând, odată, odinioară, vreodată.
Onoare, substantiv feminin Sinonime:
probitate, corectitudine, cinste, integritate; prestigiu, vază, reputaţie; mândrie, orgoliu, demnitate; consideraţie, respect, preţuire, stimă.
Ostentativ (ostentativă), adjectiv Sinonime:
demonstrativ, provocator, de paradă.
Otrăvi, verb Sinonime:
a (se) intoxica, a (se) omorî, a ucide; a supăra, a necăji, a amărî, a învenina; a corupe, a perverti, a demoraliza.
Paradă, substantiv feminin Sinonime:
festivitate, ceremonie, demonstraţie, manifestaţie; defilare, cortegiu, convoi, alai; (figurat) ostentaţie, fală, exhibare. Parada, verb
Sinonime:
a defila, a evolua, a manevra, a părădui, a se afișa, a se arăta (în mod ostentativ), a se etala, a se expune, a se pune în evidență.
Paranoia, substantiv feminin Sinonime:
nebunie, ţicneală, sminteală, demenţă, alienare.
Paranoic (paranoică), adjectiv Sinonime:
dement, alienat, nebun, smintit, țicnit.
Pardesiu, substantiv neutru Sinonime:
demiu, mantou, fulgarin; mantie, pelerină.
Perima, verb Sinonime:
(reflexiv) a se învechi, a se demoda, a se uza; (juridic) a se stinge, a se anula, a se desfiinţa.
Perimat (perimată), adjectiv
Sinonime:
anacronic, anulat, arhaic, caduc, demodat, depăşit, desuet, ieșit din uz, inactual, invalidat, învechit, neactual, nul, obliterat, obsolet, retardatar, retrograd, revolut, rococo, scos din circulaţie, stins, uzat, vetust; (figurat) prăfuit, răsuflat, (familiar) fumat.