Combina, verb
Sinonime:
a amesteca, a aranja, a asambla, a asocia, a asorta, a calcula, a chibzui, a comasa, a dispune, a fuziona, a îmbina, a împreuna, a îngrămădi, a lega, a organiza, a plămădi, a plănui, a plăsmui, a potrivi, a prepara, a pune la cale, a pune la un loc, a reprezenta în minte, a reuni, a uni într-o anumită ordine, a urzi.
Combinabil, adjectiv
Sinonime:
absorbabil, aranjabil, combinațional, miscibil.
Combinagiu, substantiv
Sinonime:
(depreciativ) bișnițar.
Combinare, substantiv
Sinonime:
îmbinare, asortare, amestecare.
Combinat, adjectiv
Sinonime:
compus, îmbinat, împreunat. Combinat, substantiv
Sinonime:
complex, concentrare.
Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.
Combinațiune, substantiv
Sinonime:
alianță, amalgam, amestec, aranjament, artificiu, asociație, calcul, combinare, combinație, gând, idee, intenție, îmbinare, înțelegere, manevră, mașinație, melanj, plan, proiect, reunire, sistem, socoteală, stratagemă, tactică; (chimie) compus, corp compus.
Combinativ, adjectiv
Sinonime:
coalescent, combinator, combinatorial, combinatoriu, unitiv.
Combinatoriu, adjectiv
Sinonime:
combinator.
Adapta, verb Sinonime:
a (se) acomoda; a (se) potrivi, a (se) deprinde, a (se) armoniza, a (se) ajusta, a (se) aclimatiza, a se familiariza, a transpune, a asambla, a combina, a se conforma.
Afacere, substantiv feminin Sinonime:
treabă, problemă, combinaţie, aranjament.
Ajusta, verb Sinonime:
a adapta, a potrivi, a acomoda, a aranja, a acorda, a alinia, a combina, a regla, a egaliza.
Amestec, substantiv neutru Sinonime:
imixtiune, ingerinţă, intervenţie, participare; combinare, împreunare, asociere, unire; conglomerat, melanj, metisaj.
Amesteca, verb
Sinonime:
a amalgamiza, a combina, a împreuna, a îmbina, a asocia; a interveni, a (se) băga, a participa la (ceva), a se aglutina.
Asorta, verb Sinonime:
a potrivi, a armoniza, a aranja, a asocia, a combina.
Calcul, substantiv neutru Sinonime:
socoteală, socoată, măsurare, operație (matematică); apreciere; plan, combinaţie, proiect, aranjament, schemă; piatră (la rinichi), concreţiune pietroasă.
Calcula, verb Sinonime:
a socoti, a măsura, a număra; a plănui, a aranja, a combina; a aprecia; a determina, a fixa, a stabili.
Caleidescop, substantiv neutru (figurat) Sinonime:
amalgam, amestec, combinaţie.
Comasa, verb
Sinonime:
a amesteca, a combina, a concentra, a grupa, a împreuna, a îngrămădi, a pune la un loc, a reuni, (învechit și regional) a însorări.
Conglomerat, substantiv neutru Sinonime:
amestec, combinare; (figurat) confuzie.
Corp, substantiv neutru
Sinonime:
anatomie, cadavru, carne, conţinut, cuprins, element, lucru, materie, mort, obiect, organism, persoană, substanţă chimică, substanţă, suflet, trunchi, trup; asociație, colectivitate, comunitate, fraternitate, corporatie, grup; (corp compus) combinaţie; (corp simplu) element; (corp vitros) umoare vitroasă; (corp ceresc) astru; corpus; (expresie) (corp la corp) față în față, pieptiș, deschis, în luptă dreaptă, (prin extensie) înverșunat, aprig; (corp de balet) companie de dans.
Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime:
vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.
Formula, verb
Sinonime:
a alcătui, a alega, a articula, a compune, a comunica, a conversa, a da formă, a declara, a elabora, a emite, a enunţa, a exprima, a expune, a întocmi, a obiecta, a prezenta, a profera, a pronunţa, a redacta, a relata, a rosti, a spune, a zice. Formulă, substantiv feminin
Sinonime:
afirmație, aforism, apoftegmă, clișeu, combinație, enunţ, expresie, frază, metodă, mijloc, mod, parolă, precept, procedeu, proverb, racursi, regulă, rețetă, sentință, slogan, soluţie, şablon, tipar, turnură.
Imagina, verb Sinonime:
a închipui, a inventa, a scorni, a plănui, a născoci, a gândi, a combina.
Împerechea, verb Sinonime:
a uni, a asocia, a împreuna, a combina.
Îngemăna, verb
Sinonime:
a aduna la un loc, a amesteca, a asocia, a combina, a ingemena, a îmbina, a împreuna, a reuni, a uni strâns, (învechit; despre rumegătoare) a avea copita spintecată în două, (variantă) a îngemâna.
Întreprindere, substantiv feminin Sinonime:
fabrică; uzină, combinat.
Învârteală, substantiv feminin Sinonime:
învârtire, întoarcere, răsucire; manevră, aranjament, combinaţie.
Învoială, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.
Legătură, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.
Mașinație, substantiv feminin
Sinonime:
cabală, combinație, complot, conjurație, conjurațiune, conspirație, intrigă, manej, manevră, uneltire, urzire; (variante) machinațiune, (învechit) machinație, mahinație, mașinațiune.
Mişmaş, substantiv neutru
Sinonime:
afacere, amestecătură, ascunziş, bălmăjeală, combinație, harababură, încâlceală, încâlcire, încâlcitură, încurcătură, învârteală, matrapazlâc, şmecherie, talmeș-balmeș, tertip; vin amestecat cu sifon, (familiar) șpriț.
Mixtură, substantiv feminin
Sinonime:
amalgam, amestec, amestecătură, brasaj, cocktail, combinație, încâlceală, încâlcire, încâlcitură, încurcătură, melanj, mixtiune.
Plănui, verb Sinonime:
a proiecta, a face planuri, a imagina, a combina, a pregăti, a prepara.
Premedita, verb Sinonime:
a pune la cale, a plănui, a intenţiona, a combina, a gândi, a medita.
Preparative, substantiv feminin la plural
Sinonime:
acțiune premergătoare; (la plural) aranjamente, combinații, pregătiri, preliminarii.
Prinsoare, substantiv feminin
Sinonime:
(popular) acord, aranjament, arest, arestare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capcană, captivitate, capturare, carceră, cătușă, chingă, combinație, contract, convenție, detenţie, închisoare, înțelegere, învoială, învoire, legământ, ocnă, pact, pariu, penitenciar, prindere, prins, prizonierat, pușcărie, rămăşag, situație, stare, temniță, tranzacție, (plural) mijloace; (regional) curte, ogradă, împrejmuire; (Transilvania) cusătură, legătură.
Socoteală, substantiv feminin
Sinonime:
adunare, afacere, apreciere, atenție, bilanț, calcul, calculare, chestiune, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cinste, cinstire, considerație, cont, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, deliberare, estimare, estimație, evaluare, explicație, gând, ghid, grijă, idee, intenție, îndemn, îndrumare, înțelepciune, înțeles, învățătură, judecată, măsură, mesaj, minte, moderație, motiv, notă de plată, numărare, numărat, numărătoare, onoare, operație, ordine, plan, ponderație, povață, povățuire, poveste, prețuire, pricină, problemă, proiect, raționament, rânduială, reflecție, regulă, respect, rost, sarcină, semnificație, sens, situație (de venituri și cheltuieli), socotire, socotit, stimă, tact, tâlc, temperanță, trecere, vază, vorbă, (familiar) combinație, (familiar) lucru, (familiar) treabă, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) spate, (figurat) spinare, (învechit și regional) propus, (învechit și regional) sfat, (învechit și regional) socoată, (învechit și regional) socotință, (învechit și regional) soroc, (învechit și regional) șart, (învechit) aviz, (învechit) cuget, (învechit) duh, (învechit) inteligență, (învechit) madea, (învechit) opinie, (învechit) părere, (învechit) propozit, (învechit) rațiune, (învechit) sămăluire, (învechit) săvârșit, (învechit) schepsis, (învechit) seamă, (învechit) tocmeală, (învechit, în Transilvania) comput, (livresc) continență, (popular) răboj, (popular) scumpătate, (rar) calculație, (regional) ogod, (rusism învechit) predmet, (Transilvania și Maramureș) sămădaș.
Speculaţie, substantiv feminin
Sinonime:
afacere, agiotaj, arguție, baisse, calcul, câștig ilicit, cercetare abstractă, combinaţie, comerț, concusiune, delict de iniţiere, înșelătorie, meditaţie, reflecție, speculare, speculă, teorie, tranzacție, (familiar și figurat) învârteală, (familiar) bișniță, (familiar) gheșeft, (învechit și regional) spiculație, (învechit) speculațion, (învechit) speculațiune.
Ţesătură, substantiv feminin
Sinonime:
aranjament, combinaţie, compoziție, intrigă, înlănțuire, reunire, structură, uneltire; aba, alpaca, ațică, barchet, batic, borangic, brocart, camgarn, canava, cașmir, catifea, covercot, crep satin, crep, crepon, creton, dejalen, diftină, dimie, doc, dril, eponj, etamină, fetru, finet, flanel, fresco, gabardină, gaz, gradel, grenadină, indian, împletire, împletitură, lastex, lână, lânică, lenaj, loden, lustrin, marchizet, material, mătase, mătăsică, milino, moar, mochetă, mohair, molton, muselină, nailon, nanchin, nansuc, olandă, olandină, organdi, panama, pânză, pânză-vatir, pânzică, pânzișoară, percal, pichet, pluș, poplin, porfiră, postav, postăvior, purpură, relon, rips, satin, satinadă, satinet, serj, sibir, stambă, stofă, șantung, șiac, șifon, tafta, tergal, textilă, textură, tifon, tobralco, tul, tulpan, tweed, țesut, urson, urzeală, vatir, vâlnic, velur, velutină, zăbranic, zefir, zenana, (ieșit din uz) americă, (învechit și popular) anglie, (învechit și popular) saia, (învechit și popular) sangulie, (învechit și regional) materie, (învechit și regional) pânzătură, (învechit) adamască, (învechit) canavață, (învechit) chembrică, (învechit) citarea, (învechit) croază, (învechit) cutnie, (învechit) felendreș, (învechit) filaliu, (învechit) ghermesut, (învechit) lastic, (învechit) lastră, (învechit) lastrică, (învechit) madipolon, (învechit) maltef, (învechit) maniță, (învechit) mătăsărie, (învechit) pambriu, (învechit) percalină, (învechit) pitinet, (învechit) plisă, (învechit) sandal, (învechit) selimie, (învechit) serasir, (învechit) tibet, (învechit) zarpă, (învechit) zuf, (popular) țol, (popular) zarafir, (regional) alestâncă, (regional) barșon, (regional) păioară, (regional) pănură, (regional) pânzucă, (regional) pânzuță, (regional) pistră, (regional) pocladă, (turcism învechit) hataia.
Valenţă, substantiv feminin Sinonime:
relaţie, legătură, combinaţie.
Sport, substantiv neutru
Sinonime:
amuzament, antrenament, arte marțiale, atletism, ciclism, combinată, cultură fizică, educație fizică, exercițiu, gimnastică, joc, turf, (figurat) (sport cerebral) activitate intelectuală, (la plural) lupte, (sportul alb) tenis, (sportul cu balonul rotund) fotbal, (sportul minţii) șah, (sportul rege) fotbal; (sportul cu mănuși) box, pugilism, (rar) pugilat, pugilistică.
Alcătuire, substantiv
Sinonime:
alcătuială, alcătuit, apariție, aranjament, așezare, colectare, compilație, componență, compoziție, compunere, concepere, constituire, construire, creare, culegere, desemnare, dispunere, distribuție, economie, elaborare, facere, formare, formație, instituire, înființare, întocmire, numire, organizare, organizație, prefacere, punere, rânduială, realizare, redactare, scriere, scris, stabilire, strângere, structură, transformare, (figurat) plămadă, (figurat) urzeală, (învechit și popular) dispoziție, (învechit) alcătuință, (învechit) combinație, (învechit) izvodire, (învechit) redacție, (învechit) redijare, (rar) substanță.
Amestecare, substantiv
Sinonime:
combinare; mestecare; corcire.
Amestecat, adjectiv
Sinonime:
adunat laolaltă, amalgamat, angrenat, bariolat, combinat, compozit, corcit, diferit, eteroclit, eterogen, felurit, heteroclit, hibrid, împestrițat, încâlcit, încrucișat, încurcat, mestecat, mixat, mixt, panașat, pestriț, reunit, variat, (figurat) confuz, (figurat) nehotărât, (învechit) nedelimitat, (Oltenia) mistrițat, (popular) mistreț, (prin Banat) mistricioi. Amestecat, adverb
Sinonime:
adunat laolaltă, angrenat, combinat, împestrițat, încurcat, pus în legătură, reunit, (învechit) incestuos. Amestecat, substantiv
Sinonime:
amestecare, mestecat.
Armonizare, substantiv
Sinonime:
armonizat, asortare, combinare, încadrare, modulare, nuanțare, potrivire, sincronizare, subordonare.
Asortare, substantiv
Sinonime:
armonizare, colare, combinare, potrivire.
Așezământ,
Sinonime:
acord, aranjament, astâmpăr, așezare, așezătură, calm, combinație, contract, convenție, dispoziție, fundație, hotărâre, instituție (publică), întocmire, înțelegere, învoială, învoire, legământ, liniște, loc, logodnă, odihnă, orânduială, orânduire, ordin, organizare, pace, pact, poruncă, poziție, rânduială, repaus, temperatură, tihnă, tranzacție, unitate, (desuet) stabiliment, (învechit) amplasament, (învechit) colonizare, (învechit) descălecare, (învechit) stare de odihnă, (învechit) tocmeală, (învechit) tranzacție politică, (regional) așezălaș.
Combiner, substantiv
Sinonime:
manipulant de combină, combainist.
Compus, adjectiv
Sinonime:
format din mai multe elemente, combinat. Compus, substantiv
Sinonime:
combinaţie; (compus heterociclic) heterociclu.
Alofon, substantiv
Sinonime:
(fonetică) variantă pozițională, variantă combinatorie, variantă contextuală; homograf, omograf.
Dozaj, substantiv
Sinonime:
combinație, dozare, gradare, nuanţare, proporție; posologie.
Cola, verb
Sinonime:
a (se) asorta, a (se) combina, a se lipi de corp, a trăi în concubinaj.
Eșafoda, verb
Sinonime:
a combina, a construi (un eșafodaj), a ridica (o schelă).
Interfera, verb
Sinonime:
a produce interferență, a se combina, a se încrucișa, a se întâlni, a se întretăia, a se suprapune.
Speculațiune, substantiv
Sinonime:
afacere, afacerism, agiotaj, combinaţie financiară, speculă, (familiar) bișniță, gheșeft, (familiar, figurat) învârteală; arguție, filozofie, ipoteză, metafizică, supoziție, teorie; (variantă) speculație.
Mecanică, substantiv
Sinonime:
automatică, balistică, cinematică, cinetică, dinamică, hidromecanică, maşinărie, mecanism, mecanotehnică, (mecanică cuantică) mecanică ondulatorie, (figurat) combinație.
Combaină, substantiv
Sinonime:
(popular) combină, mașină agricolă de secerat și treierat.
Miscibil, adjectiv
Sinonime:
amestecabil, combinabil, incorporabil, încorporabil.
Agiotaj, substantiv
Sinonime:
afacerism, agio, combinație, joc de bursă, lovitură, schimb, speculație, speculă, trafic, tripotaj, (învechit) zaraflâc.
Tocmire, substantiv
Sinonime:
acord, angajare, aranjament, combinație, contract, convenție, înțelegere, învoială, învoire, legământ, orânduială, ordine, organizare, pact, rânduială, regulă, târguială, tocmeală, tranzacție, țigăneală.
Imbricare, substantiv
Sinonime:
combinare, imbricație, interpenetrație, îmbinare, îmbucare, suprapunere (parțială).
Hidrata, verb
Sinonime:
a absorbi apă prin adeziune, a bea, a inunda, a se combina cu apă, a umidifica.
Absorbabil, adjectiv
Sinonime:
asimilabil, băubil, buvabil, combinabil, digest.
Martingală, substantiv
Sinonime:
curea, subarbă; calcul, combinație, truc.
Strategie, substantiv
Sinonime:
calcul, combinație, diplomație, manevră, metodă, plan (de acțiune), politică, procedură, stratagemă, tactică, truc.
Împreunare, substantiv
Sinonime:
adunare la un loc, asamblare, căsătorie, combinare, combinație, fixare, goană, gonire, îmbinare, împerechere, îngemănare, întâlnire, joncțiune, montaj, montă, reunire, unire, (biologie) bătaie, (învechit) contact sexual, (învechit) împreunăciune, (învechit) împreunătură, (învechit) întâmpinare, (învechit) întrunire, (popular) însoțire, (regional) montare, (regional) sărit.
Cocktailiza, verb
Sinonime:
a amesteca, a combina.
Autocombină, substantiv
Sinonime:
combină autopropulsată.
Bișnițar, substantiv
Sinonime:
(familiar) afacerist, combinagiu, găinar, gheșeftar, profitor, speculant.
Oxigenare, substantiv
Sinonime:
combinare cu oxigenul, hematoză, (ieșit din uz) ossigenare, (învechit) oxidație.
Componibil, adjectiv (învechit)
Sinonime:
combinabil, modular.
Mixtum compositum, locuțiune nominală (latinism)
Sinonime:
amestecătură, combinație mixtă, harababură, improvizație.
Asortabil, adjectiv
Sinonime:
armonizabil, combinabil.
Alcătuit, adjectiv
Sinonime:
apărut, colectat, combinat, compilat, conceput, condiționat, constituit, construit, creat, cules, făcut, întocmit, organizat, prefăcut, pus, redactat, strâns, structurat, transformat. Alcătuit, substantiv
Sinonime:
alcătuire.
Compounda, verb
Sinonime:
a amesteca, a combina.
Unire, substantiv
Sinonime:
acord, aglutinare, alipire, armonie, asamblare, căsătorie, combinare, combinație, concordie, contopire, fixare, fuzionare, fuziune, îmbinare, împăciuire, împletire, împreunare, îngemănare, înțelegere, joncțiune, lipire, montaj, montare, pace, prindere, reunire, sudare, unificare, (figurat) conjugare, (învechit) obștire, (învechit) uniciune, (livresc) concert, (popular) însoțire, (popular) luare, (popular) potriveală.
