Calif, substantiv
Sinonime:
succesorul lui Mahomed, suveran musulman.
Călifar, substantiv masculin Sinonime:
porumbel, hulub.
Califica, verb Sinonime:
(reflexiv) a trece o probă, a progresa, a urca în grad, a se specializa, a se forma; a aprecia, a considera, a socoti, a eticheta, a categorisi, a caracteriza, a numi, a taxa.
Calificabil, adjectiv
Sinonime:
admisibil, caracterizabil, etichetabil.
Calificare, substantiv
Sinonime:
(învechit) calificaţie; numire, (figurat) etichetare, taxare.
Calificat, adjectiv
Sinonime:
autorizat, certificat.
Calificativ, substantiv neutru Sinonime:
apreciere, notă, etichetă; epitet, apelativ, atribut, caracteristică, calitate, poreclă, supranume, poreclă.
Aptitudine, substantiv feminin Sinonime:
înclinare, talent, predispoziţie, însuşire, destoinicie, înclinaţie, capacitate, competență, facultate, calificare.
Categorisi, verb Sinonime:
a clasa, a clasifica, a împărţi; a califica, a caracteriza, a aprecia.
Defini, verb
Sinonime:
a determina, a contura, a fixa, a preciza, a lămuri; a caracteriza, a califica, a categorisi, (variantă) a defina.
Eticheta, verb
Sinonime:
a califica, a cota, a aprecia, a clasifica, a face, a numi. Etichetă, substantiv
Sinonime:
ceremonial, protocol, decorum, regulament; afiș, marcă, timbru, vinietă, vignetă.
Lefterie, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
apreciere, atenție, calificare, cinste, cinstire, considerație, credit, încredere, îndeletnicire, meserie, ocupaţie, onoare, prețuire, profesiune, reputație, respect, stimă, trecere, vază, (regional) liftirie.
Nota, verb Sinonime:
a consemna, a adnota, a înregistra, a însemna, a marca, a indica; a califica, a aprecia, a preţui, a considera; a băga de seamă, a fi atent la (ceva). Notă, substantiv feminin Sinonime:
însemnare, înregistrare, consemnare, notaţie, indicație, indiciu, socoteală; comunicare, înştiinţare, ştire, veste; calificativ, apreciere; nuanţă, trăsătură, aspect, particularitate.
Notare, substantiv feminin Sinonime:
consemnare, înregistrare, însemnare, marcare, indicare, adnotare; calificare, apreciere, cotare, evaluare, preţuire. Notare, substantiv (învechit)
Sinonime:
înot, înotare, navigare, (variantă) nutare.
Nume, substantiv neutru Sinonime:
calificativ, atribut, poreclă, supranume; reputaţie, faimă, renume.
Profesiune, substantiv feminin Sinonime:
ocupaţie, meserie, îndeletnicire, calificare; job.
Specialitate, substantiv feminin Sinonime:
ramură, domeniu, branșă, disciplină; profesie, calificare.
Atribut, substantiv neutru
Sinonime:
însuşire, apelativ, caracter, caracteristică, proprietate, calificativ, calitate, emblemă, epitet, simbol, apanaj.
Apelativ, substantiv
Sinonime:
atribut, calificativ, nume.
Autorizat, adjectiv
Sinonime:
acreditat, aprobat, atestat, calificat, competent, împuternicit, îndreptățit, legal, legitim, licit, permis, priceput, recunoscut, regulamentar, tolerat, (franțuzism învechit) ponderos, (învechit) privilegiat. Autorizat, substantiv (rar)
Sinonime:
autorizare.
Caharcă, substantiv
Sinonime:
călifar.
Adjectiv, substantiv
Sinonime:
epitet, calificativ.
Denumi, verb
Sinonime:
a boteza, a califica, a eticheta, a intitula, a numi, a supranumi.
Epitet, substantiv
Sinonime:
adjectiv, apozițiune, apoziție, atribut, calificativ.
Etichetare, substantiv
Sinonime:
calificare, clasare, marcare, numire, triere.
Incalificabil, adjectiv
Sinonime:
abject, abominabil, care întrece orice măsură, care nu poate fi calificat (atât e de rău), crapulos, de necalificat, degradant, ignobil, nedemn, nejustificabil, nemaiauzit, odios, rău, revoltător.
Comandor, substantiv
Sinonime:
cavaler, colonel, ofițer, (comandorul credincioşilor) calif.
Judecare, substantiv
Sinonime:
apreciere, calificare, cenzurare, certare, chibzuire, considerare, criticare, deliberare, gândire, hotărâre, judecat, judecată, luare în considerare, observare, socoteală, tragere la răspundere, (figurat) cumpănire, (figurat) drămuire, (învechit) bătaie, (regional) conținere.
Apelație, substantiv
Sinonime:
adresare, apelare, calificativ, chemare, denominare, denumire, designație, etichetă, nume, numire, titlu, (învechit) apel, (variantă) apelațiune.
Apelațiune, substantiv
Sinonime:
adresare, apel, calificare, denumire, nume, (variantă) apelație.
Numire, substantiv
Sinonime:
alcătuire, angajare, calificare, constituire, creare, denumire, desemnare, formare, instituire, încadrare, înființare, nume, organizare, primire, stabilire, (figurat) etichetare, (figurat) taxare, (învechit) provivasire, (învechit) titlu, (învechit) titulatură, (livresc) denominație, (rar) intitulare.
Supranumi, verb
Sinonime:
a boteza, a califica, a chema, a denumi, a intitula, a înzestra cu un supranume, a numi, a porecli, a spune, a zice, (învechit și regional) a număra, (învechit) a grăi, (învechit) a nomina, (învechit) a numeni, (învechit) a titlui.
Poreclire, substantiv
Sinonime:
calificare, poreclă, supranumire, (învechit și regional) numire, (învechit) batjocorire, (învechit) învinuire, (învechit) nesocotire, (regional) nunășire, (regional) policrărire, (regional) porecreală.
Imam, substantiv
Sinonime:
(islam) calif, hoge, molah, muezin, preot, (învechit) mola, (învechit) muegin, (învechit) mula, (variantă) iman.
Criterium, substantiv
Sinonime:
calificare, competiție, concurs, cursă ciclistă, întrecere, selecționare, șalanj, turneu.
Taxare, substantiv
Sinonime:
calificare, impozitare, numire, (învechit) taxație, (învechit) taxire.
Categorisire, substantiv
Sinonime:
calificare, catalogare, catalogat, categorisit, clasificare, etichetare, etichetat, grupaj, învinuire, (învechit) categurisire, (învechit) catigorisire.