Atestat, adjectiv
Sinonime:
adeverit, autentificat, confirmat, constatat, demonstrat, dovedit, stabilit, validat, veridic, verificat. Atestat, substantiv
Sinonime:
atestare, certificat, confirmare, diplomă, dovadă.
Atestație, substantiv
Sinonime:
afirmație, atestare, autentificație, brevet, certificat, diplomă, garanție, mărturisire, omologare, probă, ratificare, reconducție, validare, verificație.
Atestațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
adeverință, atestare, atestat, atestație, certificat, dovadă.
Act, substantiv neutru Sinonime:
document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.
Adeverinţă, substantiv feminin Sinonime:
act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris. Adeverința, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) adeveri.
Buletin, substantiv neutru Sinonime:
adeverință, atestat, act de identitate, carte de identitate, certificat, dovadă, recipisă; comunicat, anunţ, înştiinţare; anuar, revistă, periodic, anale, hebdomadar, raport (periodic); cronică, jurnal, foaie, misivă, bilet.
Certificat, substantiv neutru Sinonime:
dovadă, atestat, înscris, adeverinţă, act doveditor, document.
Diplomă, substantiv feminin
Sinonime:
act, atestat, brevet, bacalaureat, cartă, certificat, doctorat, licență, premiu, recompensă; zapis, document, uric, hrisov, parșemin, (familiar şi depreciativ) patalama.
Document, substantiv neutru
Sinonime:
act, înscris, atestat; (învechit) zapis, hrisov, uric; hârtie, legitimaţie; confirmare, copie, dosar, fișier, manuscris, protocol, text.
Documentat (documentată), adjectiv Sinonime:
dovedit, susţinut, atestat; întemeiat, temeinic; informat, pregătit, erudit.
Hârtie, substantiv feminin Sinonime:
act, document, atestat, hrisov, uric.
Atestare, substantiv
Sinonime:
adeverire, arătare, atestat, atestație, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovadă, dovedire, întărire, mărturie, probare, probă, (învechit) atestăluire, (învechit) atestăluit, (livresc) coroborare.
Autorizat, adjectiv
Sinonime:
acreditat, aprobat, atestat, calificat, competent, împuternicit, îndreptățit, legal, legitim, licit, permis, priceput, recunoscut, regulamentar, tolerat, (franțuzism învechit) ponderos, (învechit) privilegiat. Autorizat, substantiv (rar)
Sinonime:
autorizare.
Demonstrat, adjectiv
Sinonime:
atestat, certificat, constatat, dovedit, calculat, justificat, stabilit.
Factual, adjectiv
Sinonime:
atestat, faptic, observabil, real.
Afirmațiune, substantiv
Sinonime:
afirmație, alegație, aserțiune, atestație, comunicație, confirmație, cuvânt, declarație, mărturisire, proclamație, propoziție, relatare, spusă, teză, vorbă, zisă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură, (învechit) voroavă.
Autentificație, substantiv
Sinonime:
atestație, autentificare, confirmație, garanție, legalizare, omologare, probă, ratificare, ratificație, reconducție, validare, verificație.
Viză (vize), substantiv
Sinonime:
atestație, autorizație, exeat, însemnare, licență, parafă, permis, semn, semnătură, ștampilă; (topografie) miră; (ihtiologie) sturion.
Abilitat, adjectiv
Sinonime:
atestat, autorizat, gradat, împuternicit.
Adeveritor, adjectiv
Sinonime:
atestator, certificator, doveditor, întăritor, probator.
Atestăluit, substantiv (învechit)
Sinonime:
atestare, confirmare. Atestăluit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
atestat.