Aşezare, substantiv feminin Sinonime:
fixare, stabilire, instalare, punere, aranjare, amenajare, situare, dispunere; casă, adăpost, locuinţă; localitate, comună, oraş; poziție.
Cetate, substantiv feminin Sinonime:
fortăreaţă, aşezare întărită, fortificaţie, cetăţuie, fort.
Culcuş, substantiv neutru
Sinonime:
pat; vizuină, bârlog, adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş; (botanică) (culcuşul-vacii) vulturică.
Depunere, substantiv feminin
Sinonime:
depozit, aşezare, lăsare, predare, plată, sedimentare, sediment.
Destinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
scop, ţintă, finalitate, funcţie; loc, aşezare, punct de sosire; (învechit) săvârşire, săvârşit.
Formaţie, substantiv feminin
Sinonime:
alcătuire, ansamblu, aranjament, aranjare, aşezare, brigadă, compunere, dispunere, echipă, formare, formaţiune, grupă, întocmire, nivel, orânduire, organizare, pregătire, structură.
Fundaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aşezământ, bază, crepidomă, ctitorie, fundament, fundațiune, instituţie, temei, temelie, (ieşit din uz) stabiliment, (învechit) aşezare, (învechit) rădăcină, (prin Muntenia) arca, (rar) substrucţie.
Inserţie, substantiv feminin Sinonime:
inserare, introducere, fixare, aşezare.
Localitate, substantiv feminin Sinonime:
sat, aşezare, comună, oraş.
Locaş, substantiv neutru Sinonime:
adăpost, locuinţă, încăpere, aşezare, casă, sălaş, reşedinţă; biserică, mănăstire.
Locuinţă, substantiv feminin Sinonime:
casă, apartament, încăpere, clădire, sediu; domiciliu, lăcaş, aşezare, (popular) sălaş.
Poziţie, substantiv feminin
Sinonime:
alură, amplasare, aşezare, atitudine, caz, circumstanță, condiție, conjunctură, demnitate, dispoziție, figură, graviditate, ipostază, împrejurare, loc, opinie, orientare, părere, port, post, postură, poză, profesiune, punct de vedere, rang, sarcină, situare, situație (socială), stare, treaptă, ținută, unghi, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) pozițiune, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (rar) stațiune.
Sediment, substantiv neutru
Sinonime:
aluviune, limon, aşezare, strat, (învechit) şezământ, depozit, depunere; (geologie) rocă sedimentară.
Situaţie, substantiv feminin Sinonime:
împrejurare, circumstanţă; poziţie, loc, dispoziţie, stare, aşezare; raport, dare de seamă.
Amplasare (amplasări), substantiv feminin
Sinonime:
aşezare, fixare, plasare, situare, stabilire; locație, loc, poziție, situație, teren.
Alcătuire, substantiv
Sinonime:
alcătuială, alcătuit, apariție, aranjament, așezare, colectare, compilație, componență, compoziție, compunere, concepere, constituire, construire, creare, culegere, desemnare, dispunere, distribuție, economie, elaborare, facere, formare, formație, instituire, înființare, întocmire, numire, organizare, organizație, prefacere, punere, rânduială, realizare, redactare, scriere, scris, stabilire, strângere, structură, transformare, (figurat) plămadă, (figurat) urzeală, (învechit și popular) dispoziție, (învechit) alcătuință, (învechit) combinație, (învechit) izvodire, (învechit) redacție, (învechit) redijare, (rar) substanță.
Amplasament, substantiv
Sinonime:
aşezare, loc, poziţie, (rar) situare, situaţie, (învechit) aşezământ, pusăciune, pusătură, pusoare, stat.
Aranjare, substantiv
Sinonime:
aşezare, clasare, clasificare, distribuire, împărţire, ordonare, repartizare, rânduială, rânduire, sistematizare; pregătire, facere; reglare; reglementare; gătire.
Așezământ,
Sinonime:
acord, aranjament, astâmpăr, așezare, așezătură, calm, combinație, contract, convenție, dispoziție, fundație, hotărâre, instituție (publică), întocmire, înțelegere, învoială, învoire, legământ, liniște, loc, logodnă, odihnă, orânduială, orânduire, ordin, organizare, pace, pact, poruncă, poziție, rânduială, repaus, temperatură, tihnă, tranzacție, unitate, (desuet) stabiliment, (învechit) amplasament, (învechit) colonizare, (învechit) descălecare, (învechit) stare de odihnă, (învechit) tocmeală, (învechit) tranzacție politică, (regional) așezălaș.
Așternere, substantiv
Sinonime:
alergare, așezare, compunere, expunere, întindere, pictare, punere, răsturnare, trântire, ucidere, umilire, (învechit) așternătură, (învechit) așternut, (învechit) bilanț.
Cortel, substantiv
Sinonime:
adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş; umbrelă.
Cuib, substantiv
Sinonime:
vizuină, cuibar; (agricultură) muşuroi; maia, adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş.
Dispunere, substantiv
Sinonime:
alcătuire, aranjament, aşezare, desemnare, distribuție, întocmire, înveselire, rânduială, structură, (învechit) despunere, (învechit) dispozitură, (învechit) dispoziție (sufletească), (învechit) hotărâre.
Sălaşnă, substantiv
Sinonime:
adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş.
Sălăşluinţă, substantiv
Sinonime:
adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş, trai, viaţă, vieţuire.
Sălăşluire, substantiv
Sinonime:
adăpost, aşezare, casă, cămin, cătun, domiciliu, fixare, găzduire, instalare, locuinţă, locuire, mânere, ospitalitate, popas, poposire, primire, rămânere, sat, sălaş, stabilire, ședere, trai, viaţă, vieţuire.
Pusăciune, substantiv
Sinonime:
amplasament, aşezare, loc, poziţie, situaţie.
Pusătură, substantiv
Sinonime:
(învechit) amplasament, aşezare, loc, poziţie; (regional) boală (contractată prin farmece), farmec, vrajă.
Pusoare, substantiv
Sinonime:
amplasament, aşezare, loc, poziţie, sad.
Instalare, substantiv
Sinonime:
aşezare, edificare, instalație, instaurare, înălțare, întronizare, montare, stabilire.
Punere, substantiv
Sinonime:
aplicare, așezare, așternere, băgare, coasere, depunere, fixare, instalare, începere, încuiere, înhămare, înjugare, plantare, semănat, (punere în scenă) regie.
Minare, substantiv
Sinonime:
așezare de mine, punere de mine, subminare; (figurat) distrugere (lentă), nimicire, ruinare, slăbire; minarea, minaret.
Burg, substantiv
Sinonime:
așezare, burgadă, castel, cetate, dem, localitate, oraș, vilă.
Oiconim, substantiv
Sinonime:
nume de așezare omenească.
Malpoziție, substantiv
Sinonime:
(anatomie) așezare defectuoasă, malprezentație, poziție defectuoasă.
Situare, substantiv
Sinonime:
amplasament, amplasare, așezare, clasare, clasificare, fixare, loc, plasare, poziție, poziționare, punere, stabilire.
Încadrare, substantiv
Sinonime:
angajare, anturare, așezare, cuprindere, împresurare, înconjurare, înrămare, listel, potrivire, punere.
Cunetățire, substantiv (regional)
Sinonime:
așezare.
Potrivit, substantiv
Sinonime:
aranjare, așezare, potrivire.
Curdismă, substantiv (învechit)
Sinonime:
așezare, rânduială, (variantă) curdizmă.
Șezământ, substantiv (învechit)
Sinonime:
adăpost, așezare, casă, cămin, domiciliu, locuință, oprire, popas, reședință, sălaș, sediment, sediu, ședere.
Şedere, substantiv
Sinonime:
adăpost, adunare, așezare, casă, cămin, demnitate, domiciliu, inactivitate, inacțiune, inerție, întrunire, lenevie, lipsă de activitate, locuință, locuire, neactivitate, oprire, pasivitate, poziție, rang, reședință, reuniune, sălaș, sediu, stat, ședință, treaptă, (învechit) catismă.
Repartizare, substantiv
Sinonime:
aranjare, așezare, atribuire, clasare, clasificare, distribuire, distribuție, împărțire, ordonare, rânduială, rânduire, repartiție, sistematizare, trecere, vărsare, (învechit) repărțire.
Plasare, substantiv
Sinonime:
amplasare, așezare, clasare, investire, plasament, repartizare, vânzare.
Ridicare, substantiv
Sinonime:
anulare, arestare, ascensiune, așezare sus, avansare, cățărare, clădire, cocoțare, construcție, construire, creștere, culegere, cules, desființare, dezvoltare, ducere sus, durare, evaporare, evoluție, funcție, grad, ieșire la suprafață, izbăvire, împingere în sus, împrăștiere, înaintare, înălțare, încasare, îndepărtare, îndreptare, înființare, înfiripare, înlăturare, însănătoșire, întindere, întremare, înzdrăvenire, lecuire, luare de atitudine, luare de jos, luare în primire, majorare, mărire, mers înainte, mobilizare, numire, opunere, plecare, primire, producere, progres, promovare, propășire, rang, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, reconstruire, redresare, refacere, relevare, restabilire, revoltă, ridicat, risipire, săltare, săltat, scoatere, sculat, scumpire, sporire, stârnire, strângere, strâns, suflecare, suire, suit, suspendare, tămăduire, tragere în sus, transportare, trezire, ucidere, umflare, urcare, urcat, vindecare, zidire, (figurat) formare, (figurat) ivire, (figurat) răpire, (învechit și regional) suflecătură, (învechit) alungare, (învechit) ardicare, (învechit) aridicare, (învechit) înviere, (învechit) mutare, (învechit) preamărire, (învechit) provivasire, (învechit) rădicare, (învechit) răsărit, (învechit) redicare, (învechit) sănătoșare, (învechit) tămăduință, (învechit) văznesenie, (învechit) vracevanie, (livresc) edificare, (popular) ispas, (popular) sculare, (popular) tămăduială.
Întindere, substantiv
Sinonime:
așezare, așternere, bogăție, creștere, culcare, culcat, cuprins, dăinuire, desfășurare, despăturire, digresiune, distanță, durare, durată, etalaj, etalare, expunere, extensiune, extindere, față, insistență, interval, împrăștiere, încordare, încumetare, înstrunare, întins, lărgire, loc, lungime, lungire, mărime, obrăznicire, perioadă, prelungire, punere, răspândire, răstimp, spațiu, sporire, strunire, suprafață, tensionare, tensiune, teritoriu, timp, tragere, trântire, ungere, uns, vastitate, (învechit) cuprindere, (învechit) dezvoltare, (învechit) încordătură, (învechit) întinsură, (învechit) întinzime, (învechit) olat, (învechit) surfață, (muzică) ambitus, (muzică) diapazon, (muzică) registru, (regional) rahăt.
Șicuire, substantiv
Sinonime:
(regional) poleire, (regional) șicuială; (învechit) așezare în poziția de luptă.
Încimpire, substantiv (învechit)
Sinonime:
așezare pe vine, așezare turcește, ghemuire, tupilare, (variantă) încinchire.
Mutare, substantiv
Sinonime:
abatere, așezare, casă, cămin, clătinare, clintire, demenajare, deplasare, deviație, deviere, domiciliu, îndepărtare, înlocuire, metamorfozare, metamorfoză, mișcare, modificare, mutat, mutație, pășune, permutare, permutație, pornire, prefacere, preschimbare, sălaș, schimb, schimbare, strămutare, strămutat, târlă, transfer, transferare, urnire, (învechit și regional) clătire, (învechit) adăpost, (învechit) emigrare, (învechit) exil, (învechit) locuință, (învechit) mutațiune, (învechit) ridicare, (învechit) schimbătură, (învechit) transformare, (învechit; la figurat) moarte, (regional) arșiță, (regional) imaș, (regional) mutătură, (regional) stână, (regional) suhat.
Întocmire, substantiv
Sinonime:
alcătuire, aranjament, așezare, compunere, concepere, construire, creare, dispunere, distribuție, dresare, elaborare, formare, formație, formulare, înfăptuire, măiestrie, orânduială, orânduire, organizare, potrivire, rânduială, realizare, redactare, regim, scriere, scris, structură, (ieșit din uz) instituție, (învechit) așezământ, (învechit) izvodire, (învechit) redacție, (învechit) redijare, (neobișnuit) netezire, (variantă) întogmire.
Supusăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
ascundere, așezare dedesubt, cucerire, înrobire, ocupare, presupunere, subjugare, supunere, (învechit) supunăciune.
Cisluire, substantiv (învechit)
Sinonime:
(învechit) așezare, așezat, așezământ, așezământar, cislă, cisluială, cisluit; (regional) sfătuire.
Așezământar, substantiv (învechit)
Sinonime:
(învechit) așezare, așezământ, cislă, cisluire.
Ciucire, substantiv (regional)
Sinonime:
așezare pe vine, boțire, ghemuire, răsucire, zbârcire, (regional) ciuceală.
Aședzământ, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
așezare, așezământ, casă, gospodărie, locuință stabilă.
Încălecare, substantiv
Sinonime:
așezare călare, încălecat, (figurat) dominație, (figurat) stăpânire, (învechit și popular) călărit, (învechit) încălărare, (învechit) încălecătură, (popular și familiar) suprapunere, (popular și familiar) supunere.
Supunăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
ascundere, așezare dedesubt, cucerire, înrobire, ocupare, subjugare, supunere.
Pusățiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
amplasament, așezare, loc, poziție, situație, (învechit) pusăciune, (învechit) pusătură, (învechit) pusoare.