Conota, verb
Sinonime:
a implica.
Conotație, substantiv
Sinonime:
(lingvistică) semnificație, sens particular, (variantă) conotațiune.
Conotativ, adjectiv
Sinonime:
(despre sensul cuvintelor) cu valoare suplimentară, denominativ, din context, figurat; (despre stil) dominat de conotații.
Nuanţă (nuanțe), substantiv
Sinonime:
caracter, conotație, diferență, grad, notă particulară; culoare, (învechit) vopsea, tentă, ton, tonalitate, varietate cromatică.
Denotativ, adjectiv
Sinonime:
(despre sensul cuvintelor) banal, comun, direct, obișnuit, precis; (despre stil) lipsit de conotații, neutru, obiectiv.
Intensiune, substantiv
Sinonime:
comprehensiune, conotație, conținut, sens; (învechit) intensie.