Încolăci, verb Sinonime:
a se înfăşura, a se încovriga.
Încolăcire, substantiv
Sinonime:
încârligare, încercuire, încolăcit, încolăcitură, încovoiere, încovrigare, îndoire, înfășurare, învălătucire, răsucire, sucire, (învechit și regional) încolăceală, (regional) vălătuceală.
Încolăcit, adjectiv
Sinonime:
încârligat, încercuit, încovoiat, încovrigat, îndoit, înfășurat, învălătucit, învârtit, răsucit, sucit, șerpuit, (popular) belciugat. Încolăcit, substantiv
Sinonime:
încolăcire.
Încolăcitură, substantiv
Sinonime:
încolăcire, înfășurare, înfășurătură, învălătucire, răsucire, sucire, (învechit și regional) încovârlăcitură, (învechit) covrigătură.
Bobina, verb Sinonime:
a înfăşura, a depăna, a încolăci. Bobină, substantiv feminin Sinonime:
mosor; cilindru, rulou, sul.
Bobinaj, substantiv neutru Sinonime:
bobinare, depănare, înfăşurare, încolăcire.
Ghemui, verb
Sinonime:
a (se) aduna, a (se) chirci, a (se) contracta, a (se) face ghem, a (se) încârliga, a (se) încolăci, a (se) încolătăci, a (se) încovriga, a (se) înfăşura, a (se) îngrămădi, a (se) învălătuci, a (se) răsuci, a (se) strânge, a (se) suci, (învechit) a (se) învălui, (regional) a (se) covriga.
Împletit (împletită), adjectiv Sinonime:
tricotat, croșetat; încrucişat, încolăcit.
Încovriga, verb
Sinonime:
a (se) ghemui, a (se) încârliga, a (se) încolăci, a (se) încovoia, a (se) îndoi, a (se) răsuci, a (se) strânge, (regional) a se încârjoia.
Înfăşura, verb Sinonime:
a învălui, a cuprinde, a încolăci.
Învălătuci, verb Sinonime:
a înfăşura, a încolăci, a face ghem.
Covriga, verb
Sinonime:
a (se) ghemui, a (se) încârliga, a (se) încolăci, a (se) încovriga, a (se) înfăşura, a (se) învălătuci, a (se) răsuci.
Acolat, adjectiv
Sinonime:
(botanică) încolăcit.
Încovrigare, substantiv
Sinonime:
încârligare, încolăcire, încovoiere, îndoire, răsucire.
Încovrigat, adjectiv
Sinonime:
încârligat, încolăcit, încovoiat, îndoit, răsucit.
Spiral, adjectiv
Sinonime:
încolăcit, melcat, răsucit, spiralat, spiralic, spiraliform, spiroidal. Șpiral, substantiv (regional)
Sinonime:
trior.
Înfăşurare, substantiv
Sinonime:
depănare, încingere, încolăcire, învelire, (înfășurare electrică) bobinaj.
Vălătuceală, substantiv
Sinonime:
încolăcire, înfășurare, învălătucire, învârtejire, răsucire, sucire.
Înfășurătură, substantiv
Sinonime:
depănătură, încolăcitură, înfășurare, sucitură.
Îndoire, substantiv
Sinonime:
aplecare, arcuire, culcare, culcat, curbare, dublare, flexiune, gârbovire, împăturire, încârligare, înclinare, încolăcire, încovoiere, încovrigare, îndoit, întărire, mărire, mlădiere, plecare, pliere, strâmbare, strângere, strâns, suflecare, teamă, (învechit și regional) încujbare, (învechit) îndoială, (învechit) opoziție, (popular) păturire, (rar) pliaj.
Răsucire, substantiv
Sinonime:
deplasare, dezarticulare, dezarticulație, dislocare, încolăceală, încolăcire, încolăcitură, îndoire, înfășurare, întoarcere, întors, învălătucire, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, luxare, luxație, răsuceală, răsucit, răsucitură, rostogolire, rotație, rotire, rotit, scrânteală, scrântire, scrântitură, suceală, sucire, sucit, sucitură, torsionare, torsiune, vălătuceală, (popular) rotitură, (popular) rotocol.
Încolăceală, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
încolăcire, înfășurare, învălătucire, răsucire, sucire.
Încovoia, verb
Sinonime:
a (se) apleca, a (se) arcui, a (se) cambra, a (se) cocoșa, a (se) culca, a (se) curba, a (se) deforma, a (se) încârliga, a (se) înclina, a (se) încolăci, a (se) încovriga, a (se) îndoi, a (se) lăsa, a (se) pleca, a (se) strâmba, a atârna, a cădea, a coborî, a se cocârja, a se coroia, a se gârbovi, a se gheboșa, (figurat) a se umili, (învechit și regional) a (se) încujba, (învechit și regional) a (se) povedi, (învechit și regional) a (se) scovârda, (învechit) a (se) închina, (învechit) a (se) încovăi, (învechit) a (se) încovăia, (învechit) a (se) încoveia, (învechit) a (se) încovia, (rar) a (se) recurba, (regional) a (se) încârjoia, (regional) a (se) poligni.
Încârligare, substantiv
Sinonime:
încolăcire, încovoiere, încovrigare, îndoire.
Încârligățel, adjectiv
Sinonime:
(puțin) încolăcit, (ușor) încovoiat.
Încârliga, verb
Sinonime:
a (se) cârlionța, a (se) ghemui, a (se) încolăci, a (se) încovoia, a (se) încovriga, a (se) încreți, a (se) îndoi, a (se) înfășura, a (se) învălătuci, a (se) răsuci, a (se) suci, (învechit) a (se) încârlomba, (învechit) a (se) învălui, (regional) a (se) covriga, (regional) a (se) încârjoia, (regional) a (se) încârliba, (regional) a (se) încolătăci.
Încârjoia, verb (regional)
Sinonime:
a (se) arcui, a (se) curba, a (se) încârliga, a (se) încolăci, a (se) încovoia, a (se) încovriga, a (se) îndoi, a cârni, a coti, a se cocârja, a-și schimba direcția.
Covrigătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
ghemuială, încolăcitură, (învechit) cerc, (învechit) încovoială, (învechit) roată.
Încolătăci, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a (se) ghemui, a (se) încârliga, a (se) încolăci, a (se) încovriga, a (se) înfășura, a (se) învălătuci, a (se) răsuci, a (se) suci.
Înmelci, verb (rar)
Sinonime:
a se încolăci, a se răsuci.
Învârcioli, verb (regional)
Sinonime:
a încolăci, a înfășura.
Colăcire, substantiv
Sinonime:
colăcit, denunțare, încolăcire, pripășire.
Colăcitură, substantiv
Sinonime:
încolăcitură, încurcătură, rulou.
Încovârlăcitură, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
încolăcitură, învârtitură.
